COMUNICAT – 24 Septembrie 2003
Referitor la decizia Guvernului Romaniei de a incheia un parteneriat
strategic cu Microsoft Corporation, TFM Group Romania – Linux Division,
reprezentand un grup de utilizatori Linux, isi exprima indignarea fata de
modul superficial in care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei intelege sa trateze evolutia si dezvoltarea autohtona in acest
domeniu.
Acum aproape trei ani, cand Guvernul Nastase a lansat programul “Fabricat in
Romania” intreaga opinie publica, cea informatica in special, a indraznit sa
spere ca marile probleme cu care se confrunta societatea romaneasca,
respectiv somajul si migratia tinerilor lipsiti de perspective vor fi, in
sfirsit solutionate.
Se pare insa ca lucrurile nu stau deloc asa iar cel mai sugestiv exemplu
este tocmai demersul mai sus mentionat al Guvernului.
TFM Group Romania este profund ingrijorat fata de riscul crearii unui
monopol al solutiilor Microsoft in invatamant, educatie si cercetare,
domenii ce vor fi cu siguranta afectate de parteneriatul strategic, in
detrimentul implementarilor Open Source a caror evolutie calitativa in
ultima perioada este incontestabila.
Solutiile Open Source, aparute tocmai ca alternative la dificultatile create
de Microsoft, reprezinta nu numai o tehnologie in continua perfectionare, ce
ofera o securitate crescuta a informatiei, capacitate mare de adaptare la
schimbari, dar si costuri mai mici, reglate de concurenta si nu ingradite de
monopol.
In conditiile in care intreaga lume isi indreapta tot mai serios atentia
catre solutiile Open Source, noi, TFM Group Romania, vrem sa avem libertatea
de a alege, libertatea de a ne integra in Comunitatea Europeana, de a ne
crea un viitor aici in tara.
TFM Group Romania – Linux Division
24 Septembrie 2003
“Fabricat in Romania” moare cu zile – Tehnologia Informatiei si viitorul ei
in Romania
Cu cativa ani in urma, premierul Adrian Nastase lansa cu mare pompa
proiectul “Made in Romania”, care avea ca obiectiv generos relansarea
economiei romanesti prin promovarea produselor si a tehnologiilor autohtone.
Toata mass-media romaneasca a preluat la vremea respectiva ideea pentru ca
problemele Romaniei in domeniul excedentului fortei de munca calificata,
somajului si lipsei de perspective pentru tineri(avand ca efect direct
emigratia), pareau sa-si incheie odiseea.
Din pacate, in timp, intreaga politica a Guvernului Nastase, intr-o
completare a politicilor guvernelor anterioare, a demonstrat ca nu
incurajeaza cu nimic creatia sau produsele autohtone. Milioane de dolari
risipite prin diverse programe gestionate de Guvern, in tehnologii
costisitoare de importare loc sa impulsioneze piata autohtona, au sufocat-o.
De asemenea, firmele romanesti creatoare de soft si tehnologie sunt ucise
prin concurenta neloiala, incurajata de catre Guvern din banii
contribuabilului.
In data de 17 septembrie 2003, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei, Dan Nica, a semnat, la Roma, impreuna cu Steve Ballmer, CEO
Microsoft Corporation, documentul care stabileste initierea unui parteneriat
strategic intre Guvernul Romaniei si Microsoft Corporation.
Dupa semnarea acordului Ministrul Nica declara :
“Parteneriatul semnat astazi va avea consecinte atat asupra imaginii
Romaniei pe plan international, cat si la nivel national, avand in vedere ca
asigura accesul institutiilor publice la cele mai noi tehnologii disponibile
pe plan mondial, lucru care ne intereseaza in mod deosebit tinand cont ca
Guvernul incearca sa aduca cetatenilor romani cele mai bune solutii bazate
pe utilizarea tehnologiei, care vizeaza reducerea birocratiei. De asemenea,
acest acord poate constitui un punct de plecare pentru alte colaborari
benefice Romaniei.”
In ce constau “cea mai noua tehnologie”, “cele mai bune solutii” si cat de
benefica ii este Romaniei aceasta colaborare ?
Orice specialist IT stie ca tendinta actuala este de a inlocui solutiile
proprietare gen Microsoft cu solutii Open Source. De ce o solutie Open
Source este mai buna pe termen lung decat o solutie proprietara? Pentru ca o
solutie de acest tip are un avantaj major: Independenta fata de O SINGURA
companie care si-ar impune practicile monopoliste. Pe langa acest avantaj,
mai sunt cateva de loc de neglijat: O comunitate foarte mare de
dezvoltatori, lucru ce implica aparitia mult mai rapida a remediilor pentru
eventualele defectiuni ale programelor, precum si preturi mult mai mici
datorate concurentei. Un altul este numarul mult mai mic de virusi
informatici (practic pot fi numarati pe degete) – fapt datorat tehnologiilor
de securitate folosite in solutiile Open Source.
Dar ce inseamna de fapt “Open Source”? Conform OSI, conceptul de Open Source
inseamna distribuirea gratuita a MODALITATII in care un program a fost
creat, prin asta neingradindu-se dreptul autorului de a-si vinde programul,
ci doar dand posibilitatea altori dezvoltatori de a continua sau modifica
produsul, cu respectarea drepturilor autorului acestuia.
O comparatie intre un produs proprietar (in speta Microsoft) si un produs
Open Source ar fi elocventa. Sa analizam costurile aproximative ale
software-ul folosit intr-un birou oarecare:
Costuri de licentiere Statii de lucru:
Pentru un calculator care functioneaza in regim normal de office (pentru
editare de documente, e-mail, accesare pagini de internet), costurile de
licentiere pentru fiecare statie in parte sunt:
Costuri software Microsoft:
Windows XP Professional = 280$
Office XP Professional in limba romana = 360$
Rezulta un cost total de 640$ / statie. Pentru mai multe licente, se fac
reduceri astfel incat, pe volum mare, se va reduce pretul la aproximativ
jumatate. In cazul cel mai fericit, in jurul cifrei de 300$ / statie.
Costuri produse Open Source:
Red Hat Enterprise Linux WS (299$) sau Suse Linux (640 EURO pentru 5
licente) sau Mandrake Linux-Powerpack Ed. (145 EUR) Open Office (exista
gratuit in pachet) 0$ La fel prin licentiere de volum se poate ajunge
estimativ la jumatate din pretul de lista. Deci un maxim de 150$ per statie.
Costurile aferente antrenarii personalului in vederea utilizarii Windows
sunt similare cu cele in cazul utilizarii platformei Open Source.
Asta ar insemna o diferenta de 150$ economisiti pentru fiecare statie in
cazul implementarii unei solutii Open Source. Daca vom considera ca vor fi
probabil licentiate cel putin zece mii de calculatoare…
Toate aceste preturi folosite ca referinta in document sunt obtinute de pe
site-urile firmelor respective sau de la distribuitorii autorizati in
Romania.
Potential de dezvoltare:
Datorita dimensiunii comunitatii utilizatorilor de programe Open Source,
acestea se dezvolta cu o viteza ametitoare, mult mai ridicata decat in cazul
Microsoft si altor producatori similari. Aceasta dezvoltare rapida asigura
actualizarea continua a programelor si o imunitate crescuta impotriva
virtualelor pericole la care ar putea fi expus un sistem.
Exista si alte aspecte care nu trebuie neglijate. Un exemplu concret: sa
consideram cazul unui elev sau student, pasionat de informatica. Incepand
din liceu sau chiar mai devreme, tinerii au ocazia sa invete despre
programare. Sistemul actual este in asa fel conceput incat initierea se face
in limbajul de programare Pascal sau C, primul dintre acestea fiind de multa
vreme depasit, dar considerat inca de actualitate in scolile din Romania.
Astfel studentul sau elevul se va confrunta cu un obstacol greu de depasit:
platforma pe care acesta este invatat sa dezvolte mici aplicatii este una
Microsoft in 99% din cazuri.
Sa presupunem ca acest elev sau student, initiat deja in programare incepe
sa scrie software ce poate avea valoare. El se loveste de o problema majora:
daca isi continua munca pe platforma Microsoft are nevoie de o suita
puternica de programe pentru dezvoltare gen Microsoft Visual Studio.
Costurile licentierii unui astfel de produs sunt foarte mari nu numai pentru
majoritatea elevilor si studentilor din Romania, dar si pentru o firma mica,
recent infiintata. Nu-i raman decat doua optiuni: sa foloseasca software
Closed Source pirat, ceea ce va conduce pana la urma la un rezultat nedorit,
sau sa foloseasca software Open Source. Prima metoda este cea mai folosita
din pacate, deoarece este privita ca fiind cea mai comoda de catre un
programator “educat” sa folosesca numai produse Microsoft. Daca
programatorul este cu adevarat talentat, el va ajunge sa scrie la un moment
dat software competitiv, pe care va vrea la randul sau sa-l vanda. Dar cum
va putea face el asta, avand in vedere ca software-ul folosit de el in
crearea acelui program este achizitionat ilegal? Iata punctul nevralgic. La
acest nivel se poate vorbi de piraterie software, piraterie generata,
paradoxal, tocmai de folosirea software-ului proprietar Microsoft.
Varianta viabila ramane abordarea unei solutii Open Source, dar aceasta este
mai greu accesibila deoarece educatia primita nu a mentionat absolut nimic
despre existenta ei… Ce este totusi de facut ? Corect ar fi ca cele doua
solutii sa fie prezentate in paralel.
Alegerea variantei Closed sau Open Source trebuie luata in cunostinta de
cauza. Pentru implementarea unui asemenea sistem este nevoie de multa
ambitie si de o infuzie puternica de personal calificat cu viziuni largi in
sistemul de invatamant national. Trebuie incurajata patrunderea proaspetilor
absolventi ai facultatilor de profil, astfel incat viitorii specialisti sa
fie antrenati de profesionisti care sunt la curent cu noutatile din domeniu.
Noi doar va prezentam o alta solutie la software-ul proprietar, solutie
care, intr-adevar, mai are ceva timp pana va egala extinderea Microsoft, dar
care are avantaje evidente (securitate, costuri reduse, specialisti romani
de valoare…).
Este o realitate ca pe platforma Microsoft ruleaza in acest moment o
multitudine de programe al caror cost de transfer pe un suport Linux va fi
cu siguranta ridicat. Dar in acelasi timp pe platforme Open Source exista
programe echivalente. Dezvoltatorii de programe Open Source se gandesc in
primul rand la portabilitatea programelor lor intre diferite platforme.
Continuarea dezvoltarii de programe Closed Source va duce in mod inevitabil
la incompatibilitati si dependenta fata de un singur producator, ce va
sfarsi prin a capata tendinte monopoliste.
Consideram ca opinia publica trebuie sa afle ca exista alternativa la
Microsoft si Closed Source, ca aceasta alternativa s-a nascut tocmai din
neajunsurile solutiei Closed Source si ca alternativa Open Source poate
asigura viitorul.
Si o ultima observatie: Uniunea Europeana incepe sa impuna din ce in ce mai
mult solutii Open Source. Noi dorim sa ne integram in Uniunea Europeana. Ce
se va intampla daca in urmatorii doi ani UE ne va impune ca model de lucru
la nivel guvernamental Open Source?
Prin adoptarea unor solutii pripite Statul Roman si mai ales cetateanul de
rand vor resimti in mod dureros suportarea cheltuielilor generate nu numai
de pretul mult mai mare al solutiei Closed Source, cat si de eventuala
trecere (dupa 2007) la solutii Open Source.
TFM Group Romania – Linux Division
24 Septembrie 2003